Andrei Năstase: Totul poate fi adus la normalitate cu voință politică

Andrei Năstase: Totul poate fi adus la normalitate cu voință politică

44
0
SHARE

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, este candidatul Blocului electoral ACUM pe circumscripția nr.33 în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Discutăm despre ameliorarea situației în domeniul businessului mic și mijlociu, despre probleme și soluții, despre crearea condițiilor de fortificare a segmentului economic respectiv și, implicit de creare a condițiilor pentru revenirea acasă a Diasporei moldovenești.

O: Dle Năstase, în toate țările civilizate prosperitatea economică și bunăstarea cetățenilor sunt posibile în mare parte datorită existenței unui segment puternic dezvoltat al businessului mic și mijlociu. Care e situația în Republica Moldova conform estimării Dvs.?

A.N.: Într-adevăr, practica mondială denotă că anume acest sector al economiei generează mai multe locuri de muncă, asigură o concurență echilibrată, aduce mai multă eficacitate investițiilor și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. Anume aceste elemente ar trebui să fie prioritare pentru dezvoltarea social-economică a țării. Dacă ne adresăm statisticilor, vedem că, de exemplu, în anul 2016 în Republica Moldova numărul întreprinderilor micro, mici şi mijlocii a constituit 98,7% din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaților care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada aceasta a constituit 313,5 mii persoane, deținând 61,2% din numărul total de salariați ai întreprinderilor. Însă – și aici trebuie să fim atenți – veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat DOAR 41,5 la sută din venituri din vânzări în total pe economie! Și ce a făcut guvernarea pentru a redresa situația cu excepția controalelor inopinate, raiderelor, a intimidării și șantajului oamenilor de afaceri? A adoptat de ochii lumii o nouă lege cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, care prevede printre altele că statul acordă facilităţi fiscale pentru dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii prin stipulările din Codul fiscal și întreprinderile respective vor beneficia de o cotă minimă din contractele de achiziții publice, după cum stabililește legislația privind achizițiile publice. Foarte bine! Numai că, cu regret, constatăm că nici după un an de la adoptarea legii respective, nici după doi, nici acum, autoritățile statale nu au întreprins NIMIC pentru executarea mai multor prevederi din această lege. S-a repetat situația când legile aprobate de această guvernare  coruptă și ipocrită, ramân doar pe hârtie!

O: Bine, dar ce e de făcut? Dacă ar exista voință politică, ce credeți că ar trebui să întreprindă în calitate de măsuri prioritare guvernarea?

A.N.: Nu cred că actuala guvernare va avea vreodată voință politică pentru a redresa situația critică în care s-a pomenit Republica Moldova și mă refer aici la criza din absolut toate domeniile economico-sociale. Așa că în primul rând trebuie să schimbăm clasa poltică. Din rădăcină! Iar după asta, după 24 februarie, reieșind din toate cele expuse și ținând cont de importanța vitală a domeniul businessului mic și mijlociu pentru reabilitarea social-economică a Moldovei, trebuie să întreprindem niște acțiuni dinamice și concrete. În primul rând se impune micșorarea cu 50 % a cotei impozitului pe venit în următorii, să zicem, 5 ani pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii din sfera producerii (evident, cu condiția că la întreprinderile respective sunt angajați câte cel puțin 3 salariați și salariul mediu pe întreprindere nu este mai mic decât salariul mediul pe țară). Apoi trebuie de introdus în mai multe ramuri ale economiei (agricultură, comerț, IT etc.) un impozit consolidat pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii , care va comasa un număr maxim de impozite și taxe actuale și e nevoie de simplificat evidența contabilă pentru întreprinderile respective. O condiție extrem de importantă pentru dezvoltarea sectorului la care ne referim este utilizarea parțială a rezervelor Băncii Naționale a Moldovei și a surselor bugetare, precum și atragerea unui număr maxim de proiecte externe pentru finanțarea, în condiții de facilitate, a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Vorbesc aici despre granturi, dobânzi preferențiale la credite și majorarea semnificativă a Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile care nu dispun de gaj suficient. În vederea accesării finanțărilor facilitate, prioritate trebuie să aibă întreprinderile din sfera producerii, tinerii antreprenori și femeile antreprenoare.

O: Dle Năstase, referitor la achizițiile publice, credeți că situația poate fi ameliorată?

A.N.: Repet – totul poate fi adus la normalitate cu voință politică. Vă asigur că, preluând guvernarea, vom stabili de urgență în legislația privind achizițiile publice o cotă minimă de 40 % pentru întreprinderile mici și mijlocii și vom elabora un mecanism funcțional de implementare. Plus la toate aceste măsuri, vom aloca surse bugetare și vom atrage un număr maxim de proiecte externe în vederea creării și dezvoltării unei rețele de centre de consultare a întreprinderilor micro, mici și mijlocii, precum și a înființării mai multor incubatoare de afaceri cu infrastructură de suport, destinate acestor întreprinderi. Cred că ar fi eficientă și crearea, în cadrul Ministerului Economiei, a Departamentului special privind susținerea businessului mic și desemnarea unui viceministru responsabil doar pentru acest domeniu, candidatura căruia va fi coordonată cu asociațiile specializate de antreprenori micro, mici și mijlocii. Acest punct din programul de acțiuni poate fi pus în discuție și implementat în funcție de rezutatul acesteia. Da, și să nu uit să zic că noi optăm pentru menținerea pentru următorii 5 ani a sistemului actual de activitate comercială a persoanelor fizice în baza patentei de întreprinzător. Deocamdată renunțarea la acest sistem nu e deloc oportună – prea mulți oameni supraviețuiesc datorită lui și ar însemna să-i condamnăm la sărăcie lucie renunțând acum la patentă. Acest lucru se va putea face fără a afecta populația doar după ce va fi creat un mediu propice pentru dezvoltarea masivă a antreprenoriatului din sfera businessului mic și mijlociu.

O: Experții constată că în ultimii 10 ani, Republica Moldova s-a transformat într-o zonă economică gri, devenind un adevărat paradis al spălărilor de bani în proporţii deosebit de mari şi al activităţilor dubioase ale companiilor controlate din zone off-shore. Drept urmare, bugetul public naţional pierde anual venituri de miliarde de lei, iar ţara noastră a căpătat reputaţia unei spălătorii a Europei. Dvs. ați deconspirat laundromatul, s-a schimbat ceva?

A.N.: Acest fenomen a atins apogeul său în perioada 2009-2017, atunci când, sub egida aşa-zisei guvernări pro-europene, Republica Moldova a devenit un stat capturat. Astfel, s-a produs o adevărată offshorizare a ţării, când câteva grupări criminale, folosind paradisurile fiscale, în cârdăşie cu instituţiile publice controlate politic, au spălat peste 20 de miliarde de dolari ai mafiei rusești în Republica Moldova, au sustras zeci de miliarde de lei din băncile ţării şi rezervele Băncii Naţionale. Astfel Moldova a devenit cel mai sărac stat al Europei, în care peste 500 de mii de pensionari primesc pensii care nu asigură nici 80% din minimul de existenţă şi din care au plecat în căutarea veniturilor decente aproape un milion de cetăţeni. În prezent, în mai multe domenii importante ale economiei (sectorul bancar, energetic, asigurări, mass-media etc.) există sute de întreprinderi cu cifre cumulative de afaceri de sute de miliarde de lei, care sunt administrate din zonele off-shore, de cele mai multe ori beneficiarii fiind oligarhi moldoveni. De asemenea, există mii de agenţi economici, care folosesc aceste zone în scopul scoaterii capitalului din ţară şi recurgerii la evaziuni fiscale de proporţii. Situația nu se ameliorează și nici măcar nu se află în derivă. Ea degradează virtiginos, ruinând economia țării în proporții catastrofale. Acum s-a mai adăugat și acea lege a cetățeniei prin investiție, care a deschis și mai larg porțile capitalului criminal și va contribui esențial la transformarea Moldovei într-o zonă obscură a Europei.

O: Un program de acțiuni pentru combaterea laundromatelor și offshorizării ar conduce la acumularea veniturilor în bugetul public naţional şi la transparentizarea mediului de afaceri din ţara noastră. Ce propuneri concrete aveți în vederea asigurării securităţii economice a statului, a neîmpovărării acestuia cu credite externe, rambursate ulterior şi de generaţiile viitoare?

A.N.: Într-adevăr, e nevoie de niște politici eficiente, dure elaborate de oameni competenți. Vă pot spune la modul general ce se poate și trebuie făcut. Guvernul Republicii Moldova trebuie să semneze acorduri cu toate zonele off-shore privind schimbul informaţiilor fiscale. În cazul în care acesta este refuzat, toate tranzacţiile cu orice zonă off-shore trebuie interzise. Fără excepții! Mai trebuie întrodusă prezumpţia vinovăţiei pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în Moldova şi deţin relaţii cu zonele off-shore. În cazul apariţiei unor bănuieli rezonabile, aceste întreprinderi trebuie obligate să probeze că nu au practicat sau aplicat scheme de evaziuni fiscale, spălări de bani sau finanţarea terorismului, cu participarea companiilor din zonele off-shore. Nu o singură dată am vorbit și despre necesitatea transparentizării acţionariatului şi despre interzicerea activităţilor companiilor înregistrate în zonele off-shore sau controlate de persoane din aceste zone în domeniul bancar, energetic, asigurări şi mass-media. O condiție extrem de importantă pentru a demotiva offshorizarea ar fi interzicerea participării în achiziţii de stat a întreprinderilor înregistrate în zonele off-shore sau controlate de persoane din aceste zone. În paralel, se impune categoric îmbunătățirea climatului investiţional din ţără, introducerea mai multor stimulente fiscale pentru antreprenorii legali şi înăsprirea drastică a sancţiunilor pentru practicile tenebre.

O: Apropo, economia tenebră constituie la ora actuală una dintre principalele probleme pentru securitatea economică a Republicii Moldova. Conform estimărilor experților naționali și internaționali cota sectorului informal în țara noastră oscilează între 50 și 70% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă că în circuitul tenebru al economiei anual  sunt ascunse și necontabilizate de către autoritățile statale circa 70-90 mlrd. lei. Experții mai afirmă că în cazul legalizării acestui substrat economic, bugetul public național ar încasa în fiecare an în formă de impozite, taxe și contribuții minimum 30 mlrd. lei, sau aproape încă un buget de stat…

A.N.: Da, așa este și consecințele acestui fenomen sunt foarte grave pentru economia națională: pierderi enorme ale bugetului, pensii și îndemnizații sociale foarte mici, corupția endemică, concurența neloială, interesul scăzut al investitorilor, etc. De fapt, altfel nici nu are cum să fie, pentru că economia informală extinsă este un element idispensabil al statului capturat. Schemele criminale tenebre cu utilizarea largă a offshorurilor sunt stimulate și protejate de către puterea actuală, întrucât acestea asigură un flux semnificativ de mijloace financiare necontabilizate, preponderent în forma de numerar, din care sunt finanțaţi mii de demnitari, procurori, judecători, jurnaliști etc., aserviți regimului de guvernare.

O: Dle Năstase, aveți soluții pentru redresare în cazul în care veniți la putere după alegerile din 24 februarie?

A.N.: Evident. Platforma DA a elaborat mai demult un set de măsuri concrete în acest sens. Enumăr câteva. Vom începe neîntârziat un dialog cu businessul legal și vom semna și realiza un acord de colaborare cu mai multe asociații de antreprenori.  Vom ridica la nivel legislativ statutul Comisiilor de Negocieri Colective. Obligatoriu vom consulta toți candidații la funcția de viceminiștri cu asociațiile de business și vom include reprezentanți ai asociațiilor în toate organele de administrare a proiectelor internaționale pe lângă ministere. În aceeași ordine de idei am convenit că e necesar să interzicem pentru o perioadă de 2 ani controalele de orice tip (cu excepția cazurilor extraordinare) la întreprinderile nou-create, la societățile comerciale la care în ultimii 3 ani a avut loc cel puțin un control. Totodată, este necesar să micșorăm semnificativ numărul organelor de control, după care toate autoritățile statale abilitate să devină parteneri adevărați ai businessului legal și, totodată, să aplice formula toleranța zero față de antreprenorii care practică economia tenebră. Este important să combatem și fenomenul achitării salariilor în plic, de aceea vom înăspri sancțiunile pentru activități economice tenebre, după cum am mai spus, iar sursele acumulate în urma aplicării acestor sancțiuni vor fi destinate plăților sociale. O importanță majoră ar avea reforma descentralizării, care ar reabilita procesele economice în satele noastre și ar atrage investiții în zonele defavorizate.

O: Înțeleg că detenebrizarea economiei o vedeți prin prisma despovărării fiscale a businessului legal, îmbinată cu sancționarea dură a tuturor acțiunilor financiar-economice nedeclarate. Ce ziceți și de TVA, ar trebui această taxă micșorată?

A.N.: Drept continuare a politicii detenebrizării, noi propunem guvernării micşorarea TVA până la 8% pentru toate produsele alimentare pe întregul lanț valoric (de la furcă până la furculiță), precum și pentru toate băuturile nealcoolice. Suntem convinși că după doi ani de implementare a noului sistem, acesta poate fi aplicat și pentru serviciile întreprinderilor din alimentația publică. Să nu uităm că în majoritatea lor țările europene aplică cota redusă a TVA pentru produsele agroalimentare.

O: Ce beneficii ar aduce micșorarea TVA în condițiile expuse de Dvs.?

A.N.: Modificarea propusă ar aduce, incontestabil, multe beneficii economiei țării și intereselor cetățenilor. Printre acestea sunt micșorarea prețurilor la alimente, uniformizarea cotei TVA pentru întregul lanț valoric al sectorului agroalimentar și micșorarea poverii fiscale pentru majoritatea întreprinderilor de procesare a producției agricole, diminuarea cotei economiei tenebre în sectorul agroalimentar și excluderea schemelor artificiale cu implcarea firmelor-fantomă în domeniul procesării. Astfel, va fi stimulată creșterea semnificativă a volumului vânzărilor oficiale, ceea ce va compensa pierderile bugetului în urma micșorării cotei TVA. Anume acest impact pozitiv a fost obținut în România în anul 2015 după micșorarea cotei TVA pentru alimentele și băuturile nealcoolice de la 24 la 9%. Estimativ, bugetul de stat ar economisi sute de milioane de lei în procesul restituirii TVA exportatorilor. Acestea sunt doar câteva beneficii ale micșorării TVA. După cum vedeți, mediul de afaceri poate fi mult mai prietenos, dacă sunt aplicate niște politici elaborate în scopul susținerii antreprenorilor și nu a căpătuirii unor guvernanți veșnic nesătuli. Discuția aceasta este extrem de serioasă și am toată încrederea că vom avea șansa să implementăm tot ce am gândit împreună cu experții noștri în economie. Eu îmi doresc cel mai mult ca oamenii plecați peste hotare, care nu și-au stins dorul de acasă, să poată reveni pentru a investi în Republica Moldova, pentru a trăi fericiți în familii reîntregite, pentru a beneficia de condiții decente de viață, pentru a asigura cu încredere viitorul copiilor aici, acum, în țara lor, țară pe care nu avem dreptul s-o lăsăm la cheremul unor penali. La 24 februarie trebuie să-i scoatem de la guvernare și să-i dăm pe mâna unei justiții reformate și independente.

Mihaela Rotari