De unde va veni criza? Probabilitatea ca SUA să intre în recesiune...

De unde va veni criza? Probabilitatea ca SUA să intre în recesiune creşte. Motoarele industriei germane se gripează, iar posibilitatea izbucnirii unei crize politice în Franţa produce îngrijorări. Însă nicio profeţie nu este sigură în vremuri nesigure

148
0
SHARE

Semnalele de recesiune se aprind pe rând în eco­nomiile mari din Europa şi în SUA. Con­tracţiile sunt normale pentru că eco­nomiile au fluctuaţii ciclice, însă într-o lume conectată recesiunile fac ca vulnera­bi­lităţile să crească şi să se propage dintr-o ţară în alta. Adesea economiile mai slabe bolesc mai mult decât cele de la care au luat boala.

Maratonul record al creşterii economice de după marea criză financiară din 2008 s-a transformat într-o înce­tinire brutală. Cel mai mult sperie încetinirea Chi­nei, mult timp motorul de creştere al comerţului mon­dial. O scădere dramatică a activităţii industriale în noiembrie anul trecut în Germania a făcut să crească riscurile ca motorul de creştere al Europei să intre în recesiune. De cum evoluează economia ger­mană depind puternic economiile din Europa de Est. Unii analişti sunt mai îngrijoraţi de ce se întâm­plă în Franţa, unde reformele preşedintelui Emmanuel Macron s-au lovit de protestele violente ale „vestelor galbene“, care afectează încrederea consumatorilor şi a firmelor. Italia condusă de un guvern populist şi extremist este şi ea în pragul recesiunii. Şi SUA, cea mai mare economie a lumii, cu cât îşi consumă mai mult din energia de creştere cu atât se apropie mai repede de o recesiune. Analiştii dezbat dacă rece­siunea va veni anul acesta sau peste doi ani.

Activitatea industrială din Germania a scăzut cu aproape 2% în noiembrie, faţă de octombrie, şi a înregistrat cel mai abrupt declin anualizat de la sfârşitul crizei financiare. Producţia industrială este la a treia scădere consecutivă. Datele pot fi volatile, însă scă­derea urmează unei contracţii mai mari decât s-a anti­cipat a comenzilor pentru fabrici, scrie Bloomberg.

Până luna trecută, banca centrală a insis­tat pe aşteptările ei că urmează o revenire, mizând pe faptul că provocările sunt temporare şi sunt pe punctul de a fi depăşite. Acum se pare că va trebui mai mult timp pentru depăşirea problemelor. Pentru că economia s-a micşorat în al treilea trimestru al anului trecut, este probabil ca aceasta să fi intrat în recesiune tehnică (doua trimestre de scădere) în intervalul octom­brie-decembrie.

Nivelul scăzut al apei pe principalele râuri navigabile a încetinit livrările, iar producţia s-a oprit în timpul sărbătorilor. În acelaşi timp, producătorii auto şi-au încetinit producţia pentru a se adapta la noi proceduri de testare a emisiilor. Analiştii de la ING cred că situaţia se poate îmbunătăţi mulţumită forţei consumului public şi privat. Pieţele nu par îngrijorate de datele care vin din Germania.

„Cifrele arată că o recesiune în Germania este probabilă anul acesta, dar pe termen scurt pentru pieţe contează mult povestea despre războiul comer­cial dintre SUA şi China“, spune Manish Singh, ana­list la Crossbridge Capital. „Sunt însă mai îngrijorat de Franţa. Aceasta va fi epicentrul crizei în 2019 – Franţa este elefantul din camera euro.“

În Italia, un indicator IHS Markit arată că activitatea din sectorul manufacturier a scăzut pentru a treia lună consecutivă în decembrie, ceea ce aduce economia în pragul recesiunii. Lawrence Summers, fost economist-şef al Băncii Mondiale, fost secretar al Trezoreriei SUA şi fost preşedinte al Universităţii Harvard, spune într-un editorial scris pentru Financial Times că „trebuie să ne pregătim pentru posi­bi­litatea unei recesiuni“ şi atenţionează că „excesul de austeritate este un risc mai mare decât destrăbălarea fiscală“. Despre Europa, Summers scrie că acesteia îi lipseşte energia economică, iar incertitudinile asociate cu Brexitul, cu protestele din Franţa, cu tranziţia politică din Germania şi cu populismul italian înseamnă că continentul este mai probabil să devină o sursă de probleme decât o soluţie.

În SUA, spread-urile datoriilor s-au lărgit considerabil, creşterea preţurilor materiilor prime s-a calmat, iar investitorii au început să ceară yielduri mai mari pentru bonduri americane cu scadenţe mici decât cele ale obligaţiunilor cu scadenţe mai mari, explică economistul american. Spre deosebire de pieţele de acţiuni, continuă el, „inversiunile curbei randamentelor“ nu produc de obicei semnale false de recesiune. Pe pieţele financiare, părerea generală este că este semnificativ mai probabil ca SUA să intre în recesiune decât să evitate una în următorii doi ani.

Inflaţia a ajuns din nou sub ţinta de 2% a Rezervei Federale, iar randamentele obligaţiunilor arată că investitorii se aşteaptă ca tendinţa să se menţină în următorul deceniu.

Indicatorii economici reali pentru cele mai mari economii ale lumii , China şi SUA, sugerează cauze considerabile de îngrijorare. În China, aproape toţi indicatorii din ultimele luni au fost sub aşteptări. „Este aproape de neconceput ca economia globală să rămână sănătoasă în faţa problemelor economice serioase din China şi SUA, chiar dacă lăsăm deoparte conflictul lor legat de comerţ şi tehnologie“, a mai spus Summers.

FT scrie că probabilitatea intrării SUA în recesiune a crescut. Un analist de la J.P. Morgan Securities spune că pieţele de acţiuni iau în calcul şanse de 60% ca economia americană să se confrunte cu o recesiune în următoarele 12 luni. Tranzacţiile cu obligaţiuni corporate, cu titluri de trezorerie americane şi cu metale sugerează aceeaşi probabilitate. Un analist de la Societe Generale apreciază că SUA ar putea intra în recesiune în 2020. Economistul şef al Deutsche Bank David Folkerts-Landau se aşteaptă ca economia globală să continue să crească anul acesta, dat şi ca SUA să stagneze, iar Europa să scadă. Însă el a avertizat că orice prognoză este hazardată în aceste vremuri nesigure.

Autor: Bogdan Cojocaru