SHARE

APDA, 10 octombrie 2017 – În urmă cu 200 de ani, Oraviţa, un orăşel baroc din Banatul de munte era în plină sărbătoare, deoarece orăviţenii erau martorii unui eveniment istoric. Familia imperială de la Viena avea să viziteze Banatul, implicit mica urbe de la marginea imperiului Austriac, Orawitz (deutsch).

Familia Imperială și Teatrul Vechi din Oravița la sfârșit de sec. XIX

Francisc I de Habsburg-Lorena şi împărăteasa Carolina-Augusta de Bavaria vizitează Oraviţa, deoarece în zilele de 5 şi 7 octombrie din anul 1817 diletanţii orăviţeni organizau deschiderea oficială a unui teatru de talie europeană, fiind o copie în miniatură a faimosului Burgtheater din Viena.

Din cercetările lui Ionel Bota, directorul Teatrului Vechi ‚‚Mihai Eminescu’’ din Oraviţa, aflăm că o idee era inaugurarea în 1 iulie dar lucrurile se amână până în toamnă. ”Toate opiniile vechi acreditează ideea că familia imperială a refuzat prezenţa în vara din incidenţa unor acuze anonime la adresa lui Lhotka, a lui Niuni şi asociaţilor lor din comitetul de iniţiativă, aceea că şi-ar fi însuşit ilicit sume din banii de colectă.” În urma unei anchete ordonate de împărat, s-a dovedit că nu au avut dreptate blasfemiatorii ideii de teatru la Oraviţa. Astfel că, în octombrie, familia imperială avea să ajungă şi în Banat.

Istoricul urbei noastre imperiale mai relatează în primul volum său volum, dedicat vechiului edificiu teatral, că traseele vizitării provinciei de către familia imperială erau:

– Bozovici-Dalboset-Stancilova-Sasca Montană, Slatina Nera-Ciclova Montană-Oraviţa (5 -6 octombrie);

– Oraviţa-Ciclova Montană-Oraviţa (7 octombrie);

– Oraviţa-Weisskirchen (Biserica Albă)-Werschetz (Varset) (8-9 octombrie).

Carte Ionel Bota

‚‚Suita era alcătuită din 70 de persoane, între acestea aflându-se mareşalul Curţii Imperiale, contele Wurmbrand, general-locotenentul von Kutschera, ca prim aghiotant al împăratului, consilierul de stat şi medicul personal al lui Francisc I, baronul von Ştift, secretarii aulici von Dietmann şi von Schloissnigg, apoi şeful Cabinetului Secret Imperial, von Zebay, consilierul imperial contele von Mier, ministrul de stat contele von Bombelles, acela care a fost şi „reporterul” călătoriei imperiale. Suita includea, fireşte, pe apropiatele Carolinei-Augusta, fiind vorba de maresala Curţii Împărătesei, contesa Lazansky şi damele de onoare contesa von Hohenegg şi contesa von Hoffinger’’ , afirmă Ionel Bota.

O altă dovadă scrisă o avem din matricola Bisericii Romano-Catolice din Ciclova Montană, în care parohul Michael Podzensky însemna: „La 6 octombrie 1817, M. S. Francisc I, împreună cu Soţia să Carolina-Augusta a vizitat Ciclova că să se închine cu evlavie dinaintea Reginei Îngerilor în această localitate de pelerinaj şi pentru a se informa personal asupra situatiunei minelor şi uzinelor de aici.”

Istoricul Bota mai precizează că spectacolele inaugurale au afişe cu data, completată eronat ulterior, prin stampilare, 8 şi 10 octombrie 1817. În realitate, primul spectacol este montat pe scena teatrului la 5 octombrie 1817. O „eine Dilettanten Gesellschaft” propune piesa în trei acte „Die beschämte Eifersucht” („Gelozia umilită”) semnată de J. Franul von Weissenthurm, banii aduşi de spectacol urmând a fi donaţi „Fondului Săracilor.” Din păcate nu ştim numele actorilor ci doar pe acela al personajelor piesei.

Al doilea spectacol are loc în 7 octombrie 1817, cu piesa lui Friedrich Wilhelm Ziegler, „Der Lorbeerkranz oder Die Macht des Gesetzes” („Cununa de lauri sau puterea legii”. La fel ca şi în cazul primului afiş, nu aflăm decât numele personajelor piesei şi nu pe acelea ale actorilor care le-au întruchipat pe cea mai veche scenă stabilă din cultura română.

Familia imperială a asistat la cele două spectacole, din loja „belle-étage”, loja din stânga, cum priveşti din sală spre scenă.

Împăratul Francisc I al Austriei și împărăteasa Carolina Augusta

‚‚Reproducerea grafică dintr-o publicaţie vieneză, decembrie 1817, arată perechea imperială Francisc I (II) de Habsburg-Lorena şi împărăteasa Carolina-Augusta de Bavaria, la Burgtheater-ul din capitala imperiului, modelul pentru Burgtheater-ul din Oraviţa. La inaugurarea de la Oraviţa, 5 şi 7 octombrie 1817, tot aşa arăta ornamentica lojii imperiale. Fiindcă, atunci când augusta pereche ia parte la spectacole în alte provincii, echipe speciale din suita oficială purtau peste tot recuzita, ornamentaţia şi alte elemente butaforice pentru decorarea lojii din care cei doi vizionează spectacolele la care au fost invitaţi. ’’ Ionel Bota

Afișele de la inaugurarea Teatrului – 1817

Teatrul Vechi ”Mihai Eminescu” din Oraviţa, astăzi, după 200 de ani de istorie şi încărcătură culturală, este singura copie în original , nemodificată, a vechiului Burgtheater vienez demolat în 1888. Cine vrea însă să păşească din nou în acea atmosferă imperială de altădată, mai are o şansă, unică de altfel, şi anume, să vină la Oraviţa.

Ruben Doran, Viena

Teatrul din Oravita astazi