Prima rețea de peșteri speoturistice din România s-a realizat în Munții Pădurea...

Prima rețea de peșteri speoturistice din România s-a realizat în Munții Pădurea Craiului

139
0
SHARE

Prima rețea de peșteri speoturistice din România s-a realizat în Munții Pădurea Craiului, printr-un proiect de conservare prin valorificare turistică, cu sprijin elvețian, de către Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor.

‘Speoturismul înseamnă turism speologic specializat, adică nu este acel turism cu infrastructură pentru turism de masă, ci este un tip de turism care se face parcurgând peștera cu echipament special, cu hamuri, căști, lonje, nefiind iluminată, un turism de aventură. Cu sprijinul ghizilor care vor oferi informații de specialitate, omul va ieși din peșteră, sperăm noi, mai conștient de faptul că peștera este un mediu unic, minunat, care trebuie protejat,’ a declarat luni, în conferință de presă, Andrei Acs, coordonator de proiect.

Potrivit Agerpres, rețeaua cuprinde, în prezent, zece peșteri din comunele Roșia și Șuncuiuș, printre care și celebra Peștera Vântului, cea mai lungă din țară, cu peste 42 de km.

Peșterile, unele de clasă A — precum Vântului sau Ciur Ponor, majoritatea de clasa B sau C, au fost alese și stabilite în trei categorii de dificultate, sub genericul ‘descoperă, experimentează și explorează’.

Potrivit lui Paul Iacobaș, președintele CAPDD, peșterile speoturistice de inițiere sunt Doboș și Grueț, pentru cei cu oarecare experiență: Bătrânului, Osoi, Moanei și Gălășeni și cele mai ‘tari’, cu lacuri și râuri subterane, cascade, puțuri verticale: Ciur-Ponor, Vântului, Craiului, Hârtopul Bonchii.

Intrarea în aceste peșteri va presupune, pe lângă echipament adecvat, și o pregătire fizică și psihică a vizitatorilor, inclusiv capacitatea de a învăța de la ghizi tehnici de parcurgere a traseelor.

Numărul celor șase ghizi existenți va fi mărit în toamnă, când centrul va organiza primul curs de ghizi în speoturism din România, pentru care CAPDD a reușit să se acrediteze ca formator.

‘Ghidajul în peșteri nu se referă doar la a-l conduce pe turist dintr-un punct în altul în siguranță, ci implică multe cunoștințe despre conservare subterană, de biologie, de geologie pe care ghidul le transmite vizitatorilor, pentru ca acesta să plece acasă cu alte păreri sau mai multe informații despre mediul subteran și natură, în general,’ a spus Paul Iacobaș.

Peșterile din rețea vor putea face, în continuare, obiectul cercetărilor speologice, însă speologii fi nevoiți să obțină o autorizare din partea administrației.

Potrivit lui Andrei Acs, ideea generală a proiectului a fost de a conserva și valorifica zece peșteri din Pădurea Craiului, aflate într-o stare mai mare sau mai mică de degradare în urma vizitelor necontrolate care se făceau acolo înainte ca acest centru să preia în administrare situl Natura 2000 Defileul Crișului Repede-Pădurea Craiului.

‘Speoturismul este una din nișele cu care Pădurea Craiului poate ieși în lumea bună a destinațiilor de turism și care să o diferențieze față de alte destinații de excepție precum Retezat, Maramureș, Delta Dunării. Țintim acum piața internă și Ungaria, dar încet o să vizăm Cehia, Polonia, Austria, Germania, toată Europa centrală și de est, să aducem turiști specializați. În cel mult zece ani, vom deveni o destinație de excelență în Europa. Mai avem de lucru la partea de ghizi și la cazări, dar se vor rezolva. Vrem să ajungem acolo că, dacă spui Pădurea Craiului în Viena, la un târg de turism, lumea să zică: Ah, ăia cu peșterile!’ a mai spus Paul Iacobaș.

Proiectul are o valoare totală de 84.387 franci elvețieni și a fost finanțat prin intermediul Contribuției Elveției pentru Uniunea Europeană Extinsă.