SHARE
În cadrul Programului Naţional de Sprijin al României 2014-2018, a fost elaborat un act normativ care, pe lângă investiţiile deja accesate de către producători, cuprinde şi investiţii în construcţia de imobile noi destinate vinificaţiei (crame), a anunţat Ministerul Agriculturii.

Finanţări se mai pot obţine şi pentru investiţiile în laboratoare pentru controlul calităţii, imobile cu destinaţia de prezentare şi vânzare, săli de degustare, care, până la apariţia prezentului ordin, se puteau accesa doar prin PNDR.

„Sprijinul se acordă în baza Ordinului nr. 208/2017 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României (PNS) în sectorul vitivinicol 2014-2018, aprobate prin Ordinul nr.1801/2014”, precizează Ministerul Agriculturii.

În acest sens, a fost stabilită aria solicitanţilor care accesează fonduri europene pentru măsura de investiţii, respectiv:

– persoane juridice cu domiciliul fiscal în România;
– instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare vitivinicolă, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;
– persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale;
– asociaţii de doi sau mai mulţi producători şi/sau organizaţii interprofesionale, care realizează o operaţiune de producţie, de prelucrare, de ambalare sau de comercializare a produselor din sectorul vitivinicol şi care propun programe de investiţii, altele decât cele finanţate prin PNDR.

Asociaţiile trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii:
– exploatează plantaţii viticole înscrise în Registrul plantaţiilor viticole, produc şi/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terţii şi comercializează produsele vinicole în nume propriu;
– achiziţionează struguri pentru vin, produc şi/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terţi şi comercializează produsele vinicole în nume propriu;
– comercializează produse vinicole achiziţionate de pe piaţa internă.

„Condiţia principală pentru accesarea tuturor operaţiunilor eligibile din cadrul măsurii de investiţii este ca solicitantul să producă vinuri, în unitatea proprie, sau în nume propriu la terţi şi să comercializeze producţia vinicolă obţinută”, precizează ministerul.

Solicitările de investiţii se depun în sesiune deschisă la sediile centrelor judeţene ale APIA.

Cuprinsul programelor de investiţii, documentaţia solicitată de către APIA, acţiunile din cadrul operaţiunilor eligibile precum şi Cererea pentru acordarea sprijinului financiar sunt detaliate în cuprinsul Ordinului nr.1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările şi completările ulterioare.

În baza Organizării Comune de Piaţă unice aferente sectorului vitivinicol, începând cu anul 2009, Romania a beneficiat de fonduri europene prin programele naţionale de sprijin în sectorul vitivinicol.

Pentru noua perioadă de programare 2014-2018 producătorii de struguri pentru vin pot accesa fonduri FEGA prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, cu o alocare financiară anuală de 47,7 milioane de euro, pentru următoarele 5 măsuri de sprijin:

– promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în UE care constă în acţiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie;
– restructurarea şi reconversia podgoriilor;
– asigurarea recoltei;
– investiţii;
– distilarea subproduselor.

Pentru măsura de investiţii, contribuţia Uniunii Europene este de maximum 50% din costurile eligibile, fondurile reprezentând finanţare FEGA, iar contribuţia beneficiarilor este de minimum 50%, citează mediafax.