Romanii din “structurile mafiote” ale curieratului din Germania

Romanii din “structurile mafiote” ale curieratului din Germania

129
0
SHARE
Mai mult, mai repede, mai ieftin. Pentru firmele de coletarie, pachetele valoreaza deseori mai mult decat curierii, majoritar est-europeni, atrasi in “structurile mafiote” ale unor giganti precum DHL sau Hermes.

Dan B. se considera norocos. Traieste si se recupereaza de aproape 2 ani dupa accidentul vascular cerebral, care l-a scos din cursa nebuna a distribuirii pachetelor in Germania. S-a intors atunci in Romania doar cu un rucsac si un bilet de avion platit de cativa cunoscuti, care au inteles cat de urgenta era situatia.

Dan B. lucra de aproape un an si jumatate in Germania. Venise aici atras de un contract de munca pe care nu il intelegea prea bine, dar in care i se promitea un salariu de circa 1.000 de euro. Net sau brut? Cu sau fara asigurari acoperite? Prea putin important pentru tanarul de 35 de ani care isi pierduse speranta unui trai decent in Romania.

Urma sa lucreze pentru DHL, una dintre cele mai mari firme germane, un global player, chiar daca el, Dan B., era doar unul dintre zecile de mii de subcontractori dintr-o retea cu zeci de intermediari.

Se considera norocos pentru ca intermediarii romani care ii oferisera, in final, un contract in care toate responsabilitatile ii reveneau doar lui, dupa sistemul PFA (persoana fizica autorizata) din Romania, nu il obligau sa lucreze cu mult peste orele de program.

Dan B. nu stia atunci ca venitul lui de 4 euro pe ora era cu mult sub cel legal, ca nu beneficia de asigurare medicala si de niciun fel de contributii la sistemul de pensie si somaj. Urma sa afle intr-un moment critic, cand mainile si picioarele nu il mai ascultau, ca pachetele de 30 de kg pe care le cara singur, ca goana contra cronometru pentru a livra cat mai mult in cat mai scurt timp lasasera urme adanci.

Fara asigurare medicala, in Germania nu isi putea permite tratamentul costisitor pe care il presupune un accident vascular. S-a intors urgent in Romania, in ziua de Craciun, si s-a oprit la spitalul din orasul lui natal, unde a ramas mai bine de patru luni, paralizat “de la cap in jos”.

Dar Dan B. este convins ca a avut si acum noroc: “Am nimerit bine la spital, m-au ingrijit si nici nu au prea vrut bani”.

Nu mai putin de 3,3 miliarde de pachete sunt transportate anual de firmele de coletarie din Germania. In ultimii trei ani, s-au creat peste 40.000 de locuri de munca in bransa, in mare parte si datorita comertului online.

Concurenta este mare, presiunile sunt uriase, iar costurile sunt deseori platite de cei de la baza piramidei, subcontractori adusi din strainatate, multi din Romania si, intre timp, si din Republica Moldova.

Pentru ca strainii nu cunosc limba si de multe ori nu stiu ce semneaza, jurnalistii sunt bucurosi sa afle mai multe despre sistem chiar de la un fost curier DHL. Joerg-Peter Dohrn a lucrat ani buni pentru DHL Express, convins fiind ca un asemenea concern nu poate tolera ilegalitatile.

Dupa un inceput promitator, Dohrn ajunsese sa lucreze cate 16 ore pe zi, pentru a ajunge la cele 120 de adrese care ii reveneau intr-o tura. In discutia cu NDR, el mentioneaza si amenzile aplicate de angajator in cazul in care ramaneau restante.

Dupa un accident de munca, Dohrn a fost concediat. Fara drept de replica, dar cu drept de apel, pentru ca judecatorii i-au dat castig de cauza. Dupa recuperare, el nici nu se mai gandeste sa revina “in structurile mafiote” din coletarie.

Si pentru ca tot mai putini germani sunt dispusi sa lucreze in sistem, subcontractorii cauta personal in Europa de Est.

Sindicatele germane cunosc situatia inca din 2015 si avertizeaza constant asupra conditiilor inumane in care traiesc si lucreaza curierii.

Ver.di organizeaza seminare pe tema “muncii in distribuirea de pachete”, la care sunt invitati sa ia cuvantul angajati sau fosti lucratori din bransa.

La un astfel de seminar, in Mainz, doi romani au oferit detalii despre regimul de lucru la un subcontractor al unei alte mari companii de curierat, Hermes.

Din salariul promis initial, de 1.400 de euro, primeau, la finele lunii, doar 700 pana la 800 de euro, in prima luna numai 300 de euro.

Erau cazati la pensiuni izolate, tinuti mereu sub observatie si obligati sa plateasca lunar 300 de euro pentru un pat intr-o camera cu mai multe persoane.

Ziua de lucru incepea la 5 dimineata, pana la ora 8 trebuiau incarcate camioanele, apoi goneau sa distribuie toate pachetele, pentru ca la ora 18 sa returneze masina goala.

Si aici problemele de sanatate au fost ignorate. In momentul in care unul dintre curieri s-a ranit la spate, subcontractorul l-a trimis urgent in Romania, fara sa-i plateasca nici macar ultimul salariu. Despre concediu medical sau plati compensatorii nici nu se pune problema.

“Se poate vorbi despre structuri mafiote”, spune si Tim Engartner de la Universitatea Frankfurt pe Main, in discutia cu jurnalistii de la NDR. Aceste structuri submineaza statul federal social si de drept, in mod sistematic, mai adauga expertul.

“Nu pot intelege de ce legiutorul german nu se implica mai puternic si nu incearca sa le confiste instrumentele acestor actori”, mai spune Tim Engartner, profesor de Stiinte Sociale si Didactica la Universitatea Goethe din Mainz.

Pentru ca in Germania putini mai sunt dispusi sa lucreze in asemenea conditii, subcontractorii cauta personal in Europa de Est, dupa principiul “cu cat mai spre est, cu atat mai ieftin.”

“Modelul functioneaza pentru ca in estul Europei se gasesc doritori”, explica Thomas Ebeling de la sindicatul ver.di.

Exista anunturi speciale pentru Ucraina sau Rusia, asa cum insa exista si birouri care obtin dreptul de lucru pentru cetatenii din afara Uniunii Europene.

Recent, politia a efectuat mai multe razii la depozitele partenerilor Hermes din nordul Germaniei, in Schleswig-Holstein, dar si in Turingia si Renania de Nord-Vestfalia, unde au identificat mai multi cetateni moldoveni cu pasapoarte false romanesti, pe care le primisera de la o firma din Polonia.

Sistemul continua sa functioneze, dupa cum arata o investigatie realizata de jurnalistii de la NDR. Un simplu apel telefonic la numarul indicat in anuntul publicat pe paginile de socializare din Moldova si interlocutorul povesteste detasat ca: “Nu e nicio problema, se rezolva. Avem o agentia care face asta. Ne trebuie doar o copie dupa pasaport si dupa permisul de conducere”.

Politia federala a confirmat ca, in urma controalelor, mai multi subcontractori Hermes le obtineau pasapoarte romanesti cetatenilor moldoveni pentru a-i angaja apoi pe post de curieri. Concernul german s-a delimitat de practicile partenerilor, intr-un comunicat de presa, aratand ca “fiecare partener Hermes este direct si in totalitate responsabil de actiunile si afacerile proprii.”

Raziile politiei s-au soldat cu confiscari de documente si amenzi. Sindicatele cred insa ca ilegalitatile vor continua. “Nu sunt cazuri singulare”, avertizeaza Sigurd Holler de la ver.di.

Exista si extreme, in care soferii sunt obligati de subcontractori si intermediari sa doarma in parcari, in masinile nebranduite, pentru a nu atrage atentia autoritatilor. Ei nu isi pot cere drepturile, pentru ca nu cunosc limba si lucreaza sub permanenta amenintare de a fi sanctionati sau trimisi acasa.

Iar procuratura nu poate interveni atat timp cat nu exista plangeri individuale. Este un cerc vicios, “o combinatie fatala de iresponsabilitati individuale, care in colectiv pot atrage esecul sistemului de stat”, concluzioneaza Stefan Sell, profesor la Universitatea din Koblenz, invitat la evenimentul pe aceasta tema organizat de ver.di.

Nici Dan B. nu este convins ca vrea sa iasa din acest cerc vicios. Planifica sa continue recuperarea in Romania, iar dupa ce va fi din nou apt de munca, se gandeste serios sa revina in Germania.