Ziua Imnului Național

Ziua Imnului Național

172
0
SHARE

Ambasadele, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate organizează, sâmbătă, ceremonii prilejuite de Ziua Imnului Național, alături de acțiuni de promovare a tradițiilor și identității culturale românești, consolidând astfel legăturile cu comunitățile de români din țările gazdă, informează MAE.

“Unul dintre simbolurile naționale consfințite de Constituția României, alături de stema țării, sigiliul statului, Ziua Națională și drapelul tricolor, Imnul ‘Deșteaptă-te, române!’ dobândește o semnificație aparte în activitatea diplomaților români, intonarea sa în străinătate constituind un moment solemn și un motiv de mândrie, fie că este vorba de o vizită la nivel înalt, o ceremonie oficială, un eveniment de marcare a Zilei Naționale sau o victorie românească într-o competiție sportivă. Această dată dobândește semnificații și mai vibrante, de omagiere a sacrificiului eroilor români, în contextul pregătirilor actuale privind celebrarea, în 2018, a Centenarului Marii Uniri”, se arată într-un comunicat al MAE remis AGERPRES.

Ziua de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României — “Deșteaptă-te, române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848.

La 29 iulie 1848, “Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic “Un răsunet” de Andrei Mureșanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al versurilor l-a determinat pe Nicolae Bălcescu să numească acest imn “o adevărată Marseilleză românească”.

Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, “Deșteaptă-te, române!” a fost ales, imediat după decembrie 1989, Imnul Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, scrie Agerpres.